Research & workshops

Schönberg live-studio 2021

Școală de vară în satul Dealu Frumos / Schönberg, jud. Sibiu, 16-29 august 2021

Sunteti invitați să vă înscrieți la școala de vară Schönberg live-studio 2021, ce se va desfășura între 16-29 august, în două serii: 16-21 august și 23-29 august!

Pe principiul „learning by doing” această școală de vară vă propune intervenția practică asupra unei șuri într-o gospodărie specific săsească, din satul Dealu Frumos (în limba germană, Schönberg) aflat în centrul geografic al țării, în județul Sibiu.

Este vorba despre o cooperare între mediul universitar de arhitectură, organizații de specialitate și invitați deosebiți, care vine în sprijinul unei nevoi reale de experiență practică și de intervenție pe patrimoniu.

Participanții la școala de vară pot fi studenți la oricare dintre specialitățile facultăților de profil din țară, din orice an de studiu, precum și arhitecți stagiari înscriși la filialele OAR.

În completarea activităților practice, participanții vor avea parte de prelegeri ale invitaților speciali, de discuții libere și apropierea de meșteri locali, vizite la șantiere din vecinătate și alte experiențe culturale locale.

Activitățile la care sunteți invitați sunt:

  • Dulgherie subansambluri, noduri structurale restaurare șură – PRACTIC;
  • Restaurarea ușilor și a porților șurii – PRACTIC;
  • Conceperea și realizarea unor detalii de finisaj la grajduri – PROIECTARE + PRACTIC;
  • Gândirea scenariilor funcționale pentru gospodărie – PROIECTARE;
  • Amenajarea sumară tip instalație expozițională în podul Casei verzi și anexele din incinta Bisericii Fortificate – PROIECTARE + PRACTIC.

Condițiile de desfășurare a școlii vor presupune atât un acord scris al dvs. de a urma un scurt instructaj tehnic, cât și reguli generale de protejare împotriva răspândirii virusului Sars-COV2.

Taxa de participare este de 300 de RON, iar cei interesați sunt încurajați să aplice la „Bursele OAR pentru studenții arhitecți care participă la Școli de vară – ediția 2021”: https://oar.archi/actualitate/burse-oar-pentru-studentii-arhitecti-care-participa-la-scoli-de-vara-editia-2021

Cazarea participanților pe durata școlii de vară va fi asigurată în spațiile Centrului de Studii de Arhitectură Vernaculară – Dealu Frumos, parte a UAUIM, iar masa (mic dejun, prânz, cină) va fi asigurată în sistem catering. Aceste costuri vor fi cofinanțate de către Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură, Fundația Prințul de Wales și participanți (prin taxa de participare).

Activitățile practice și de proiectare vor fi coordonate de către arhitecții Cristina CONSTANTIN, Liviu GLIGOR, Cosmin PAVEL, alături de Sebastian BETHGE invitat și coordonator activități dulgherie, Ioana ZACHARIAS VULTUR coordonator științific, Claudia POPESCU coordonator proiect cultural și Alina CHICIUDEAN coordonator parteneriate. Printre invitații școlii de vară vor fi: Ștefan BÂLICI, Raluca BĂRBULESCU, Cosmin IGNAT, Andreea IOSIF, Anca-Raluca MAJARU, Martin RILL, Cristian ȘANDRU și Eugen VAIDA.

Perioada de înscriere la școala de vară este 15 – 30 iunie 2021, urmând ca rezultatele selecției să fie anunțate prin email pe adresele declarate în formular, în perioada 5 – 9 iulie 2021.

Formularul de înscriere poate fi completat la adresa https://forms.gle/7MvfaTLqKAZ9VK7z7

Toate detaliile actualizate pot fi consultate pe pagina de Facebook a evenimentului: https://www.facebook.com/Schönberg-live-studio-summer-school-100259572264251

Vă așteptăm cu drag !

În colaborare cu:
https://www.albastru.ro/ + https://traditiicreative.ro/ + http://www.monumenteuitate.org/ro/

Program:


18.00: Deschiderea Dezbaterii CSAV


18.05: Introducerea invitaților 


18.10: Prezentări invitați

18.30: Cuvânt al autorilor CSAV Journal 2020


18.35: Dezbatere

19.00: Întrebări din partea publicului


19.15: Concluzii și direcții de acțiune

Patrimoniu            

Educație de arhitectură           

Bune practici           

Comunități

19.30: Încheiere

01.                                                                                 

    VVITA

Modernizing Learning and Teaching for Architecture through Smart and Longlasting Partnerships leading to sustainable and inclusive development strategies to Vitalize heritage Villages through Innovative Technologies

NEWS: Call for students: June 2018 – Norway

http://vvita.uauim.ro – Communication & Dissemination

An Erasmus+ project in the field of Strategic Partnerships for higher education whose main objective is the development of Innovation, through cooperation and the exchange of good practices.

UAUIM: “ION MINCU“ UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBANISM BUCHAREST

UNICT: UNIVERSITA DEGLI STUDI DI CATANIA

NTNU: NORGES TEKNISK-NATURVITENSKAPELIGE UNIVERSITET

Coordonated in Romania by « National Agency for Community Program in the Field of Education and Professional Formation (Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale – ANPCDEFP) ».

Start: 01-11-2017 – End: 31-10-2019

Project Reference: 2017-1-RO01-KA203-037314

EC Grant: 224419 EUR

https://sites.google.com/view/vvita/home

02.                                                           DILEMA SATELOR SĂSEȘTI
                                                                    Workshop 9-17 iulie 2017
                                                                       Dealu Frumos, Sibiu

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM ‚ION MINCU’, București
FACULTATEA DE URBANISM
DEPARTAMENTUL:
PLANIFICARE URBANĂ ȘI DEZVOLTARE TERITORIALĂ
AN UNIVERSITAR:
2016—2017
SECȚIA:
PROIECTARE ȘI PLANIFICARE URBANĂ
ANUL 2:
SEMESTRUL II

1. CONTEXT
Satele săsești au jucat un rol important în formarea istoriei militare, legislative și
culturale a Transilvaniei (Niedermaier, 1996, 2002, 2004 și 2012), dar în momentul
de față fac parte din treapta cea mai de jos a rețelei românești de localități. Ele sunt
așadar pe de o parte subiecte fertile de cercetare, iar pe de alta, o problemă majoră
pentru planificarea teritorială, deoarece se confruntă cu o suită de dileme ce pot fi
formulate în felul următor (cf. Engel et al., 2012):
• Care sunt resursele și care este potențialul lor pentru dezvoltarea locală
și regională? Sunt capabile satele săsești să își influențeze propria
traiectorie de dezvoltare?
• Care sunt persoanele dispuse să își asume proiectarea și construcția
acestor traiectorii viitoare de dezvoltare? Există grupuri care nu își pot
construi propriul viitor?
• Cum se pot formula obiective de dezvoltare, care să fie acceptate pe
scară largă? Care este relația între planificarea formală și acțiunile
informale?
În acest context, atelierele din cadrul WSDF 2017 își propun să producă idei
interesante, care să contribuie la formarea unei atitudini constructive față de aceste provocări.

Atelierele vor folosi ca studiu de caz satul Dealu Frumos (Schönberg), aflat în apropierea Sibiului.

2. INSTRUMENTELE DE PROIECTARE
În contextul descris mai sus, atelierele își propun o nouă metodă de abordare a
problematicii satelor săsești. Deoarece timpul este scurt, modul de lucru trebuie să
fie unul eficient și coerent, care să aibă capacitatea de a construi soluții clare și
creative la o gamă variată de probleme, care au fost identificate în prealabil de
studenți.
Din acest motiv, atelierele vor fi dedicate exclusiv construcției unor instrumente de
proiectare, care să poată fi ulterior folosite și în alte situații.

Definiția unui instrument de proiectare este următoarea:
În contextul proiectării urbane și rurale, instrumentul reprezintă o suită
ordonată de pași care rezolvă o problemă clar enunțată.
Prin urmare, instrumentele de proiectare au câteva caracteristici deosebit de
interesante:
• Prin puterea lor de sintetizare, ele dezvoltă puterea de înțelegere a
problemelor de proiectare. De asemenea, ele cresc în același timp
apetitul proiectanților pentru cercetare și pentru găsirea unor soluții
interesante la niște probleme reale;
• Instrumentele de proiectare nu sunt dependente de mediul în care sunt
folosite. Astfel, ele pot fi folosite profitabile pentru probleme economice,
pentru probleme sociale sau pentru probleme tehnice.
• Mai mult, ele pot fi folosite eficient atât în mediul urban, cât și în mediul
rural;
• De asemenea, ele pot fi folosite individual sau grupat, în funcție de
context.
După cum se poate observa, instrumentele de proiectare sunt extrem de adaptabile
și extrem de eficiente, atunci când sunt gândite corect și aplicate inteligent.

3. DOMENIILE DE APLICARE
Pentru a construi o perspectivă cât mai diversă asupra problematicii satelor săsești,
propunem următoarele cinci domenii de aplicare a instrumentelor de proiectare:
1. Morfologia. Acest domeniu cuprinde distribuția maselor construite,
densitățile, relațiile între clădiri și loturile lor, tipologia peisajului precum
și zonele cu specific, care pot fi atât zonele de patrimoniu, cât și zonele
care au un grad mare de autenticitate;
2. Societatea. Acest domeniu este dedicat modului de trai al locuitorilor,
legăturile între ei, obiceiurile lor vechi și noi, precum și urmele lăsate de
interacțiunile și de activitățile lor. Mai mult, este foarte probabil ca
demografia satului și compoziția sa socială să fie afectate de transformări
profunde;
3. Economia. În acest domeniu sunt importante schimburile, modul de
întreținere a familiilor, metodele de sporire a câștigurilor, precum și
modurile de întrebuințare a terenurilor. Este, de asemenea, foarte
probabil ca turismul și tranzacțiile imobiliare să fie subiecte interesante
de studiu;
4. Tehnologia. Acesta este domeniul dedicat practicilor locale, vizibile în
muncă, în studiu și în petrecerea timpului liber. O parte din tehnologiile
folosite pot fi vechi, în vreme ce altele pot fi de ultimă generație;
5. Particularitățile. Domeniul este dedicat trăsăturilor care fac din Dealu
Frumos un studiu de caz aparte, indiferent de domeniul de care aparțin.

4. MODUL DE LUCRU
Studenții sunt invitați să își construiască echipe de șase sau șapte membri, care să
lucreze eficient, productiv și într-un mod plăcut. Domeniile de aplicare vor fi trase la sorți.

Fiecare echipă își va desemna câte un lider, care va prezenta rezultatele
echipei la finalul fiecărei faze. În cazul în care consideră necesar, liderul echipei
poate delega un vorbitor, care să susțină și să explice rezultatele echipei.
Pornind de la logica instrumentelor de proiectare, atelierele se vor împărți în patru
faze principale:

1. Înțelegerea problemei. Până la finalul zilei de miercuri, 12.07.2017,
fiecare echipa va trebui să enunțe o problemă clară, care să răspundă
următoarelor întrebări:
• Care este problema?
• Care sunt datele și informațiile disponibile, care pot fi folosite la
construcția instrumentului de proiectare?
• Care sunt condițiile care trebuie satisfăcute de instrumentul de
proiectare?
2. Planul pentru rezolvarea problemei. Până la finalul zilei de joi,
13.07.2017, fiecare echipă va trebui să pregătească un plan pentru
rezolvarea problemei, care să răspundă următoarelor întrebări:
• Există probleme similare cu cea de față?
• Există instrumente similare, care au fost deja concepute și care
ar putea fi folosite și pentru rezolvarea problemei de față?
• Care este relația între informațiile disponibile și problema de
față?
3. Aplicarea planului. Până la finalul zilei de sâmbătă, 15.07.2017, fiecare
echipă va trebui să construiască instrumentul sau instrumentele de
proiectare care să rezolve problema enunțată, folosind planul pregătit în
ziua precedentă. Construcția instrumentului trebuie să răspundă
următoarelor întrebări, pentru ca instrumentul să poată fi folosit ulterior
și în alte situații:
• Este corect fiecare pas urmat în construcția instrumentului?
• Poate fi demonstrată corectitudinea pașilor urmați?
4. Verificarea soluției. Odată verificată soluția dată la problema enunțată
miercuri, în 12.07.2017, instrumentul de proiectare conceput poate fi
folosit și pentru rezolvarea unor probleme similare de proiectare. Pentru
a putea fi verificată, soluția trebuie să răspundă clar următoarelor
întrebări:
• Se poate vedea limpede argumentarea din spatele soluției?
• Se poate deriva rezultatul obținut într-o manieră diferită?
• Poate fi folosită metoda sau rezolvarea și în alte situații? Dacă da,
în ce fel de situații?

5. PROGRAMUL ATELIERELOR
Desfășurarea atelierelor de lucru se va face conform programului de mai jos, care
este disponibil și pe pagina web dedicată WSDF 2017:
https://wsdf017.wixsite.com/wsdf

Data                         Activitatea
09.07.2017               Sosirea la Sibiu și cazarea
10.07.2017                Vizită la Sighișoara
11.07 — 12.07.2017   Vizite la Dealu Frumos: Înțelegerea problemei și colectarea  informațiilor
13.07.2017                Pregătirea planului pentru rezolvarea problemei
14.07 — 15.07.2017  Aplicarea planului
16.07.2017                Verificarea soluției
17.07.2017                Încheierea atelierelor de lucru: Întoarcerea în București.

Tabelul 1: Programul WSDF 2017

6. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
Engel, A., Harteisen, U. și Kaschlik A. (eds.) (2012), Kleine Städte in peripheren Regionen. Prozesse.

Teilhabe und Handlungsbefähigung. Integriertes Stadtentwicklungsmanagement [Orașele mici în regiuni periferice. Procese. Participare și implicare. Gestiunea integrată a dezvoltării urbane]. Detmold:
Dorothea Rohn.

Niedermaier, P. (1996), Der mittelalterliche Städtebau in Siebenbürgen, im Banat und im Kreischgebiet. Teil I: Die Entwicklung vom Anbeginn bis 1241 [Dezvoltarea urbană în evul mediu. Transilvania, Banat și Crișana. Partea întâi: Evoluția de la începuturi până în anul 1241]. Heidelberg: Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg.

Niedermaier, P. (2002), Städtebau im Mittelalter. Siebenbürgen, Banat und Kreischgebiet (1242–1347) [Dezvoltarea urbană în evul mediu. Transilvania, Banat și Crișana (1242–1347)]. Köln: Böhlau.

Niedermaier, P. (2004), Städtebau im Mittelalter. Siebenbürgen, Banat und Kreischgebiet (1348–1541) [Dezvoltarea urbană în evul mediu. Transilvania, Banat și Crișana (1348–1541)]. Köln: Böhlau.

Niedermaier, P. (2008), Städte, Dörfer, Baudenkmäler. Studien zur Siedlungs- und Baugeschichte Siebenbürgens [Orașe, sate, monumente. Studii dedicate istoriei așezărilor și arhitecturii]. Köln: Böhlau.

Niedermaier, P. (2012), Habitatul medieval în Transilvania. București: Editura Academiei.